Pe Calea Victoriei din Bucureşti, în clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României, în Sala Tezaur se află găzduite obiecte nepreţuite ale istoriei ţării noastre.
Printre aceste piese celebre pentru valoarea lor artistică şi istorică se numără şi podoabe de doamne şi domniţe, obiecte personale şi bijuterii ale Reginelor României.
Regina Maria a României era descendentă a două mari imperii: era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi nepoata Ţarului Rusiei Alexandru al II-lea.
Una dintre cele mai frumoase şi mai elegante femei ale vremii sale, era nu numai regină, ci şi creatoare de artă, designer şi fotomodel.
Îşi elabora ţinute rafinate, cu veşminte şi bijuterii renumite, pe măsura frumuseţii şi nobleţei sale.
În Tezaur se află piese cu valoare istorică. Dar şi amintiri de familie, podoabe rare, cu forme, culori şi semnificaţii simbolice, bijuterii pe care Regina Maria le-a iubit şi le-a purtat în mod deosebit.
De unele a refuzat să se despartă atunci când tezaurul României a fost trimis, în timpul Primului Război Mondial, în Rusia ţaristă, pentru a fi pus la adăpost.
Ni s-au mai păstrat până astăzi câteva piese cu monograma Reginei, cu stema regală, crucea celtică gamată, lucrată în stil Art Nouveau, din fier forjat şi briliante, garnitura cu ametiste şi opale, sau lanţul cu Crucea de Malta – amintind de insula copilăriei lui Missy, fosta principesă britanică Maria Alexandra Victoria de Saxa -Coburg – Gotha. Deoarece culoarea preferată a Reginei era movul, numeroase dintre bijuteriile sale au fost împodobite cu ametiste.
Nu toate obiectele preţioase expuse au aparţinut Reginei Maria sau Familiei Regale.
Ele fac însă parte din Tezaurul naţional.
Între bijuteriile cu rubine şi briliante, remarcabile sunt două brăţări. Una dintre acestea, lucrată în stil Art Deco, cu şapte rubine caboşon, este semnată Cartier.
Tot rubine şi briliante poartă şi broşa de platină cu vulturul bicefal, stema familiei imperiale ruseşti – a Romanovilor.
Între giuvaieruri străluceşte smaraldul “România”, de peste 105 carate, montat în platină şi înconjurat cu brilliante.
El era însă cu mult depăşit de safirul regal (de 478 de carate), unul dintre cele mai mari din lume.
Ajuns într-o colecţie particulară, celebrul Safir Cartier al Reginei Maria a fost scos la licitaţie în anul 2003, fiind cel mai mare safir licitat vreodată de Casa Christies.
Era pandantivul unui lanţ de diamante cumpărat de Regele Ferdinand pentru soţia sa, special pentru festivitatea încoronării de la Alba Iulia din 1922.
Tiara sau diadema a reprezentat dintotdeauna o podoabă princiară de mare distincţie şi rafinament, aflată la loc de cinste în caseta de bijuterii a oricărei domniţe.
Se ştie că Regina Maria a avut mai multe tiare de mare preţ, cu perle şi nestemate, renumite în epocă, pe care le-a purtat şi le-a dăruit apoi fiicelor sale, principese şi regine.
Frumoasa Regină a purtat ţinute fastuoase, într-o perioadă în care bijuteria nu era un simplu obiect de podoabă, ci o adevarată declaraţie: de stare….de avere …de putere…
Cu aceste giuvaieruri minunate, Regina Maria a reprezentat România în lume şi – ca o zână bună – i-a influentat benefic destinul.
Dar poate că cele mai valoroase bijuterii regale de Tezaur sunt coroanele regilor României.
Coroana Reginei Elisabeta stă alături de cea de oţel a soţului sau, Regele Carol I, confecţionată din metalul unui tun capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă (1877).
Coroana de oţel a României, ca şi somptuoasa coroană de împărăteasă bizantină a Reginei Maria, au fost purtate de Ferdinand şi de doamna sa la Alba Iulia, în 1922, în Catedrala Reîntregirii Neamului, cu ocazia festivităţii de încoronare ca suzerani ai României Mari.
Pentru a marca originea şi apartenenţa Reginei Maria, ca o declaraţie de fidelitate, pe pandelocurile coroanei sunt figurate stema ţării sale natale, Regatul Marii Britanii, şi stema României Mari, simbol al naţiunii române căreia i s-a daruit.
Interviu realizat cu Doamna Christiana Ştirbulescu, dr. muzeograf la MNIR
Multumim Muzeului Naţional de Istorie a României
Operator: Silviu CRÂNGUREANU
Editor: Andrei GHEORGHIU
Suport tehnic: Cătălin MIRCEA
Realizator: Anca FILOTEANU
