Cozonacul, ce bun e! Probabil una din copturile cele mai indragite de poporul nostru. Nu numai ca marcheaza dulce frumoasele sarbatori crestine, adica Nasterea si Invierea Mantuitorului Hristos, dar se face cu multa truda, iar rezultatul e unul pe masura.
In istoria universala a fost punctat de Maria Antoaneta, regina a Frantei, cea care a sfarsit dramatic pe esafod. Excesele monarhiei franceze au fost neinspirat exprimate de ea (desi istoricii nu s-au pus de acord daca chiar ar fi rostit asa ceva) prin memorabila sentinta: N-au paine? Atunci sa manance cozonac!!!! Se referea evident la saracii francezi pe care atat de tare i-a suparat si cu aceste vorbe, ca i-au luat capul!
Dar sa revenim pe meleagurile noastre unde intr-adevar, azi, cozonacul este accesibil oricui. Se gaseste din abundenta in magazine si putine gospodine isi mai rup din timpul liber ca sa trudeasca la cozonaci. Traditia este pastrata insa cu sfintenie in zonele rurale, unde cozonacul e inca o coptura pretioasa la care nu se incumeta oricine. Femeile din Bucovina, Moldova, Transilvania, tin inca la loc de cinste cozonacul. Oricat de mare ar fi truda, caci este, merita sa pui pe masa de Paste niste cozonaci rumeni, plezniti pe margini de prea multa umplutura. Se si spune in popor ca nu oricui ii ies cozonacii. Adica e nevoie de maiestrie! Aceasta paine dulce umpluta cu nuci, cacao, stafide si rahat e tare apreciata de romani, de la cel mai mic pan la cel mai mare. Se consuma indeosebi de Paste si de Craciun, chiar daca in magazine se gaseste pe toata durata anului. Consumat insa in special de sarbatori, cozonacul puncteaza sacralitatea unor zile speciale, la care crestinul roman inca se raporteaza cu smerenie.
Realizator: Mihaela Moldoveanu
