Traditie cu ciorba si pastrama

E toamna, o stim bine...Vantul ne inteapa obrajii, frigul ne da tarcoale, frunzele cad, sobele incep sa sforaie incetisor. Noroc ca vara a fost lunga si buna, s-au copt strugurii, dovlecii pleznesc prin gradini, un pic de branza se mai gaseste pe la piata, deci sa-ntindem o placinta mare cat masa...cum faceau gospodinele pe vremuri.

Si sa ne-aducem aminte ca romanului, toamna, ii sta bine cu o cana de must proaspat in fata. Iar la must, cel mai bine se asorteaza o pastrama. Vorba cantecului…ia mai toarna-o damigeana si-o bucata de pastrama…Poate va intrebti unde puteti degusta asemenea minunatii…ei bine, in afara de targurile care au rasarit ici colo prin oras, porniti in cautarea unei carciumioare.

Noi am gasit una, unde cativa pasionati in ale mancarii, ne aduc aminte week-end de week-end de radacinile noastre, de bucatele noastre traditionale, de gustul mancarii romanesti. Acesti baieti pasionati, pe care i-am mai vizitat in vara la unul din atelierele lor de arheologie culinara, denumire pompoasa si un pic academica, dar nu departe de adevar, nu vor sa se dea batuti. Si acum, ca a venit toamna si se apropie iarna, sunt si mai hotarati sa ne imbie cu de-ale gurii calde si bune. Va spun doar atat.

O ciorba cu ceva carne, groasa de smantana, fiarta pe un foc de lemne in curte, o bucata de pastrama perpelita pe un gratar pe lemne si carbuni, o mamaliga aburinda, niscaiva ardei iuti bine, o strachina de muraturi si doua-trei cani de must dulce acrisor, sa faca loc si la o placinta cu dovleac …Ei, nu-i asa ca va e un pic foame Si nu de orice, ci de-ale noastre, ciorbarii si pastrame, facute cu drag din suflet de roman.

Acest material va este oferit de Catena

Realizator: Mihaela Moldoveanu