Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timisoara de Fundația Calina, dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială; anual, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.
”Te plimbi printre coloanele fragile, pe care nu simți nevoia să le încurci sau să le amesteci, în schimb vrei să le atingi, să le cercetezi de aproape, cu gândul la propria ta memorie, una imperfectă”…
”Vremea recoltei” este o referire direct la felul în care toamna, fructele sunt uscate pe ață și agățate de grinzile din tavan sau de zidurile caselor. Artista propune un soi de labirint, construit pe verticală, din șiruri verticale coborâte din tavan, alcătuite din diverse materiale. Vizitatorii rămân uimiți atunci când află că ideea artistei a fost aceea de a transforma într-un mod unic, ingenios, casa bunicilor, în care și-a petrecut o parte din copilărie, în lucrare de artă: ”Bunicii mei aveau în casă 3 paturi, 4 mese, 14 scaune, 27 de pahare, 44 de farfurii, 3 televizoare, 5 covoare… Ei locuiau într-una din cele 4 camere, celelalte, mai bune fiind păstrate pentru oaspeți importanți sau rude”. Odată cu moartea bunicilor, casa în care a crescut Ioana s-a transformat, a devenit ”un construct spațial încărcat de straturi de memorie”, fiind inclusă într-o georgrafie personală, distinct conturată. Diversitatea texturilor și formelor acestor obiecte te trimit cu gândul la memoria materială pe care o putem atinge. Șiragurile de mărgele prezintă zidurile penetrabile ale casei, iar fiecare zid de mărgele e specific unei camere, fiind realizat din obiecte divizate, parte a camerei respective. Există și un film care prezintă strângerea obiectelor și descompunerea mobilierului, alături de două fotografii din copilăria artistei, singurele care reflectă evolutia locului.
”Vremea recoltei” este expresia întâlnirii dintre cine am fost și cine suntem. ”Ai cui suntem devine întrebare legitimă, iar ceea ce lăsăm celor de după noi completează labirintul artistei. având libertatea de a-l personaliza, tocmai pentru că dialogul ideatic transcende orice formă spațială”. Ioana Maria Sisea lucrează cu diverse medii și materiale de expresie artistică: ceramică, desen, instalație, sculptură sau video. ”Urmărind perpetua schimbare de poziție dintre semn și discurs, prin complicarea relației audienței cu subiectul privirii, îmbinând munca de atelier cu un proces de conceptualizare riguros, artista se concentrează pe realizarea unor serii complexe de lucrări a căror producție se întinde de regulă pe parcursul mai multor ani”.
A absolvit în 1922 programul de master de la Royal College of Art din Londra și a susținut teza de doctorat la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. A fost prezentă cu lucrările sale în expoziții personale sau de grup la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Royal College of Art și Gallery Rosenfeld, Londra, Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA, Sf. Gheorghe, Zina Gallery, Cluj-Napoca sau Diehl Gallery, Berlin.
Cele două curatoare ale expoziției au la rândul lor cărți de vizită impresionante, ambele aflându-se la a doua colaborare, după ce au curatoriat, alături de Isabelle Henrion, rezidența ”O vilă pe cont propriu”, din cadrul Sezonului cultural România – Franța 2019. Anca Mihuleț estelaureată a Bega Art Prize în 2019 și a curatoriat expoziția ”Cronicile viitorilor supereroi” la Kunsthalle Bega în 2021. În prezent, lucrează la proiectul de cercetare ”You Betrayed the Party Just When You Should Have Helped It”, alături de artista Andreja Kulunčić și curatoarea Irena Bekić, proiect care va fi prezentat anul viitor la Muzeul Vargas din Manila. Iris Ordean a lucrat cu mai multe instituții, precum și în proiecte internaționale transdisciplinare desfășurate în Franța, Germania, Italia, Marea Britanie sau România.
”În căutarea tensiunilor dintre spațiul fizic și cel sensibil, artistul desenează în spațiu o serie de evadări din setul de constrângeri cu care se lucrează de obicei, prin alternanța plin și gol orizontal și vertical, amplu și miniatural”..
Artist vizual și scenograf, Cristian Rusu este Lector Doctor la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea „Babeș – Bolyai” Cluj; cele două ipostaze ale sale sunt privite ca intersecții și ca estompări reciproce, în ceea ce el însuși numește „un mixaj performativ”, combinând concepte spațiale și arhitecturale și al cărui răspuns este cercetarea și practica. „Dialogul meu cu spațiul este unul polemic, în care, pornind de la morfologia spațiului expozițional, încerc să destabilizez ordinea arhitecturală dată, prin intervenții volumetrice” – menționa artistul. ”De la bun început, am perceput spațiul Kunsthalle Bega ca pe unul extrem de provocator din punct de vedere vizual: un spațiu complicat din cauza structurii sale (mărime, structuri arhitecturale, geometrie). De aceea am hotărât să supralicitez această presiune psiho-somatică până la maximă saturație. Prin această instalație, îmi continui și cercetarea cu privire la abordarea sublimului (frumusețe, fascinație și frică) în context contemporan, precum și privirea mea melancolică înspre admirația ruinei pe care o văd ca pe un motor al meditației mele artistice”.
„Artistul Cristian Rusu urmărește de mai mulți ani subiectul <fantomaticelor> geometrii spațiale care ne influențează percepția și gândirea, punând în evidență structura universului vizibil ca un cadru care merită dezmembrat și reclădit, prin proiecte site-specific” – spunea curatoarea Diana Marincu. ”Căutând tensiunile dintre spațiul fizic și cel sensibil, artistul a ales o confruntare directă cu spațiul expozițional – hala industrială unde s-a inaugurat Kunsthalle Bega în 2019, cu identitatea lui arhitecturală și cu propriile noastre preconcepții sau percepții. Alternanța plin și gol, orizontal și vertical, amplu și miniatural desenează în spațiu o serie de evadări din setul de constrângeri cu care se lucrează de obicei. Acest desen volumetric poate fi o hartă a libertății, a căutării sublimului și, în același timp, o reordonare a unui mod de a privi.”
În cadrul intervenției spațiale pregătite de Cristian Rusu, expoziția ”Diferite grade de libertate” a fost instalată în ianuarie anul trecut, implicând alți 12 artiști români (Andreea Albani, Andrei Bucovanu, Ștefania Becheanu, Mircea Cantor, Ștefan Curelici, Adrian Ganea, Sebastian Moldovan, Ciprian Mureșan, Cristian Rusu,) și străini (Judith Fegerl – Austria, Marie-Claire Messouma Manlanbien – Franța, Sinta Werner – Germania, Anna Zvyagintseva – Ukraina), care au avut misiunea de ”a reflecta asupra libertății fizice și cea mentale, aspecte fundamentale pe care arta se bazează”. Acest proiect este cea mai amplă intervenție in-situ din seria Ghost Geometry, produs de Kunsthalle Bega și face parte din programul „Școala Kunsthalle Bega – spațiu de proiecte creative și educaționale cofinanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte în cadrul programului prioritar „Repere în cultură”.
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT, câștigătoarea premiului Bega Art Prize în 2022. A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei cu o cercetare a discursurilor curatoriale despre identitate și periferie construite în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni și bienale. Între 2012-2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. Între 2015 şi 2017, a co-curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul curatorial în șase părți ”Punctul alb şi cubul negru”, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar în 2017 a curatoriat împreună cu Ami Barak a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele ”Viața – Mod de întrebuințare”. În cadrul Sezonului România – Franța (2018 – 2019), a curatoriat două expoziții în Franța: ”Persona”, MUCEM, Marsilia și ”Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic”, Frac des Pays de la Loire. Cele mai recente expoziții au fost ”If a story is present” a artiștilor Yane Calovski & Hristina Ivanoska, ”La marginea lumii” (co-curator: Ciprian Mureșan) șo , ”I feel something, don’t know what” (co-curator: Magda Kardasz) – Fundația Art Encounters, Timișoara și ”Zachęta Project Room”, Varșovia (2021).
Realizator: Oana Georgescu
Editor: Stanislav Pescu
