Bucovina (in germana Buchenland = Tara fagilor), devenita Ducatul Bucovinei in Imperiul Austriac, este o regiune istorica cuprinzand un teritoriu de 10.441 km² care acopera zona adiacenta oraselor Radauti, Suceava, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret si Vicovu de Sus din Romania, precum si Cernauti, Cozmeni, Zastavna, Vascauti pe Ceremus, Vijnita, Sadagura si Storojinet din Ucraina.
Amprenta de civilizatie austriaca
Denumirea a intrat oficial in uz in 1774, odata cu anexarea teritoriului de catre Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvantul slav pentru fag (buk), astfel termenul Bucovina se poate traduce prin Tara fagilor. Termenul bucovina, in sensul de padure de fagi, apare prima data intr-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Musat, la 30 martie 1392, prin care daruieste lui Ionas Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, in sus pana la bucovina cea mare, pe unde se arata drumul de la Dobrinauti…
Teritoriul Bucovinei a facut parte din Principatul Moldovei; in 1774, 10.442 km² din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexati de catre Imperiul Habsburgic[3]. Devine Ducatul Bucovinei in 1849, unindu-se ulterior cu Romania la 15/28 noiembrie 1918, pentru ca, pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, partea sa de nord impreuna cu Basarabia si Tinutul Herta, sa fie ocupate de U.R.S.S.. In 1991, dupa destramarea U.R.S.S., nordul Bucovinei si Tinutul Herta devin parte a Ucrainei (regiunea Cernauti).
Pina in 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind inainte o parte din Tara de Sus a Tarii Moldovei. Ca realitate istorica si ca nume de teritoriu, Bucovina incepe sa existe in cuprinsul Imperiului Habsburgic, dainuind vreme de 144 ani, intre 1774 si 1918.
Material realizat prin programul Catena pentru arta
Realizator: Dan Cojocaru
