Asa se face ca sticla de vin trebuie sa aiba specificata pe ea 750 ml, atat pe fundul sticlei, cat si pe eticheta si marginea de jos. O eticheta sobra, stilizata, ascude adesea un vin bun sau cel putin cu oarecare calitati, pe cand o eticheta bogat colorata, asemenea animalelor tipator colorate din jungla, semnalizeaza pericol pe scurt, eticheta colorata ne atrage atentia ca pute sa avem de-a face cu un continut care are prea putin de-a face cu vinul. Evident ca sticla de vin trebuie sa fie din sticla si nu din material plastic.
De asemenea, pe eticheta trebuie sa fie trecuta denumirea vinului, daca are DOC – Denumire de Origine Controlata, podgoria din care face parte, cu alte cuvinte sa fie identificat clar producatorul si produsul sau.
Pentru vinurile rosii se folosesc pahare cu deschidere mare la gura si mai stramte la baza, pentru aerisirea vinului, pentru deschiderea moleculelor. Pentru vinuri albe se utilizeaza pahare usor mai stramte la gura si mai largi spre baza, pentru a se aprecia mai bine aroma vinului. Se toarna doar un deget de vin pentru degustare si se plimba pe tot paharul rotindul. In functie de cum se prelige vinul pe pahar stim despre densitatea acestuia, despre faptul ca este un vin din struguri autentic sau nu. Indreptam paharul spre lumina si ii analizam culoarea, intensitatea ei, limpezimea vinului, functie de tipul de vin supus atentiei: alb, rose sau rosu.
Pentru ca vinul sa elibereze elementelor volatile trebuie sa-l agitam in pahar usor, apoi verificam daca vinul are un miros placut si nu, ceea ce inseamna ca are o problema; verificam daca aromele sunt intense si ce arome identificam. La un vin rosu de pilda, putem distinge note de fructe de padure, caramel sau mirodenii. Oenologii au chiar un catalog cu arome naturale de vin pentru a stabili ce si carui vin apartin anumite arome. In sticlute mici, precum cel pentru parfumurile pretioase, aromele naturale sunt tinute pentru identificare. In plus, dl. Maftei ne-a aratat si un set de arome naturale din genul Asa Nu! , mai exact arome de vin prost vinificat, pastrat si imbuteliat, pentru a face distinctia clara, despre cum trebuie sa fie ori sa nu fie un vin bun. Sigur, un om obisnuit, la inceput, nu poate identifica precis anumite arome, dar totul se educa in timp.
Afara de culoare si arome, foarte important pentru a stabili care este povestea adevarata din spatele unui vin bun ramane gustul. Acesta se testeaza cu ajutorul papilelor gustative. Vinul se plimba prin toata gura, noi percepand cele patru gusturi fundamentale: dulce, sarat, acru si amar.
Alice-Claudia Gherman
