Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste

In toamna anului trecut, Corina Chiriac a donat Muzeului Național de Istorie a României sute de piese și obiecte de patrimoniu, reprezentând istoria a patru generații din familia Nestorescu – Calaigian – Chiriac, dar și din colecția personală. Astfel, una dintre cele mai importante și emblematice personalități ale scenei româneşti, o artistă completă și complexă, actriță de teatru şi film, scriitoare, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune îşi mai împlinea un vis, după lansarea cărţii vieţii sale, ”Minuni trăite”. “Când prezentul ne dezamăgește, refugiul în trecutul unei celebre artiste, păstrat într-o carte, poate fi un dar”, scria în prefaţă profesorul Dumitru Constantin Dulcan.

”Pentru mine, această donație reprezintă un dar de suflet adresat generațiilor viitoare care vor avea curiozitatea să vadă cum arătau diplomele de școală sau facultate în prima parte a anilor 1900, Trofeul meu câștigat ]n 1971 la Festivalul Internațional l, rochii unice cu care am cântat pe scenă în anii 1970 – 1980, fotografii, afișe de scenă, decorații și distincții sau instrumente muzicale vechi și obiecte personale. La peste 50 de ani de la debutul meu artistic, aduc prin această despărțire elegantă, un elogiu plin de dragoste familiei mele, străbunici, bunici și părinți, oameni de nădejde care au trăit creștinește, drept, frumos și productiv, oameni dragi mie” – spunea Corina Chiriac, cu ocazia evenimentului marcat de semnarea actului de donaţie către MNIR.

Donaţia impresionantă ca valoare, dar şi ca număr şi varietate de obiecte şi piese, a inclus pașapoartele iraniene ale bunicilor materni de origine armeană, trofee și diplome, medalii, certificate de naștere și de studii, documente și fotografii de la începutul secolului XX, instrumente muzicale și alte obiecte personale de familie. Toate au fost adunate timp de un secol de către tipograful și graficianul Gheorghe Chiriac (bunicul patern), pianista Eliza Calaigian (mama, căsătorită Chiriac), de către compozitorul și profesorul universitar Mircea Chiriac (tata) și de către fiica acestora, interpreta și compozitoarea Corina Chiriac. Multe dintre aceste obiecte de patrimoniu, alături de o colecţie impresionantă de rochii şi ţinute de scenă care au scris istoria muzicii uşoare româneşti şi a spectacolului în geenral, sunt prezentate acum publicului la expoziția – eveniment „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”. Curatori sunt Dr. Cristina Păiușan-Nuică și Dr. Cornel-Contantin Ilie, dar din echipa expoziţională fac parte toţi cei care au contribuit la restaurarea, îngrijirea şi recondiţionarea multora dintre obiecte: Roxana Pătrașcu, Cristina Barbu, Ionuț Drăgoiescu, dr. Alexandru Bădescu, Cristina Petcu, Cristina Moșoiu și Mark Perpits.

“Sunt expuse documente de familie, fotografii şi obiecte păstrate timp de generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911” – spune Dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător ştiinţific Muzeul Naţional de Istorie al României. „Vizitoatorul poate admira şi obiecte şi docuemnte ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac”.

„Doamnele vor avea ocazia să vadă de aproape 28 de rochii de-ale mele unicat! Domnilor, le recomand un magnetofon marca <Royal Coronet Webcor> care are microfon, radio, merge pe două viteze şi imprimă pe bandă magnetică de la radio. A fost cumpărat de tata în anii 1950 și este în perfectă stare de funcționare. Încă o veste bună: aveți libertatea să vă fotografiați lângă exponatele mele și de a le posta unde doriți, pentru o frumoasă amintire! Sper ca în viitor, colegii mei artiști să doneze la rîndul lor obiecte personale, pentru alte expoziții colective!” – Corina Chirac

Pe simezele expoziţiei care va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii martie, se regăsesc documente ale bunicilor materni: este vorba despre pașaportuldin 1916 al lui Hovelia Calaigian și diploma de liceu a soției, Paris, născută Madirghian (au fost refugiați armeni în România), apoi tablouri din orașul natal Adabazar (Turcia), fotografii de epocă cu Hasmig Calaigian, mătușa artistei. Alte portrete de familie completează această inedită expoziție. Amintim pe cel al mamei Corinei Chiriac, Arșaluiz-Eliza Calaigian (căsătorită Chiriac), pianistă şi profesoară la Conservator, absolventă a Academiei Regale de Muzică din București și fotografiile, premiile şi diplomele tatălui, ilustrul compozitor, Mircea Chiriac.

Vizitatorii vor fi uimiţi, încâtaţi şi în cele din urmă, definitv seduşi de portretele de atelier ale marii artiste, majoritatea apărute în presa vremii, de afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80 și din anii 2000, dar mai ales de cele mai frumoase rochii de scenă purtate în perioada 1970 – 2019.

De la rochia pe care a purtat-o atunci când a dat examen la IATC, la rochia interbelică modificată chiar de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, (RDG, 1975) și „Bratislavska Lyra” (1976) și în turneele din RDG, Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă”, o minune realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979 şi premiată la Festivalul Internațional al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elveția. Sunt şi ţinute de scenă şi rochii purtate în spectacolele de la Boema – Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, la festivalurile de la Mamaia şi în cadrul emisiunilor de la TVR, până la rochiile purtate în America în perioada 1988 – 1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov. Trofee, diplome, decorații, legitimații, bilete de avion, LP-uri și CD-uri, cărți publicate, afișe, programe de sală, toate sunt mărturii inefabile ale unei cariere artistice de peste cinci decenii: și multe alte piese intrate în patrimoniul muzeal.

Realizator: Oana Georgescu

Editor: Stanislav Pescu